Începuturile învațamantului profesional și tehnic parte integrantă a învăţământului românesc, îşi are începuturile în deceniul trei al secolului al XIX-lea, iar ca organizare de către stat, după 1835, prin înfiinţarea Şcolii Tehnice din Iaşi. După numai 40 de ani (1872) locuitorii urbei se puteau mândri cu actul de naştere al primei şcoli de arte şi meserii, actualul Liceu Tehnologic „1 Mai” Ploiești. Ziua inaugurării este „o zi de sărbătoare pentru oraşul nostru”, la care a asistat un numeros public „văzând că se deschide o nouă cale junimei, calea travaliului prin care-şi vor garanta viitorul”. În discursul inaugural din 22 octombrie 1872, directorul şcolii, ing. Ion Pavelescu (1872-1878), arăta că „alăture cu dezvoltarea intelectuală este a merge şi dezvoltarea artelor şi meseriilor, că una fără alta nu va putea produce vigoarea şi avuţia naţională.” Prima promoţie a şcolii număra 14 absolvenţi în anul 1876. Din 1901, prin Legea Spiru Haret, devine Şcoala Inferioară de Meserii de gradul 1, cursuri de cinci ani, iar în 1936, Liceul Industrial de Băieţi, cu durata de 8 ani. Ca urmare a reformei învăţământului din 1948, liceul se transformă în Şcoala Medie Tehnică de Mecanică, cu durata de patru ani, existentă până în anul 1955. La începutul anului şcolar 1944-1945, liceul avea 266 de elevi pentru calificările: tâmplărie, lăcătuşerie, fierărie, automobile, tinichigerie. Din anul 1960, se numeşte Grupul Şcolar Profesional şi Tehnic sub patronajul Uzinei 1 Mai Ploieşti, iar sediul şcolii se mută în strada Traian nr.28, părăsind vechiul local existent din 1886. Grupul Şcolar va funcţiona aici până în 1969, când va schimba sediul în Bulevardul Petrolului nr.16, iar între 1974-1990, Grupul Şcolar va deveni Liceul Industrial „1 Mai”
După decembrie 1989, Liceul Industrial revine la denumirea de Grup Şcolar Industrial „1 Mai” Ploieşti, ca mai târziu (2012) să primească denumirea de astăzi, Liceul Tehnologic „1 Mai”, Municipiul Ploieşti şi, prin efortul cadrelor didactice şi al elevilor ce au intrat pe porţile şcolii an de an, evoluţia a avut loc, în sensul transformării într-o şcoală modernă, adaptată epocii, preocupată de punerea în valoare a calităţii elevilor ei, atât în procesul instructiv-educativ, cât şi la diverse concursuri, în variate domenii în toată această perioadă, școala și-a propus și a reușit să răspundă necesităţilor şi tendințelor comunității locale de a se dezvolta economic şi spiritual. Aici se urmăreşte formarea personalității autonome şi creative a elevilor, asigurând o pregătire de înaltă calitate, bazată pe cunoştințe de cultură generală şi formarea de competenţe profesionale, care să le permită acestora exercitarea unei profesii în domeniul lor de pregătire, continuarea studiilor în învăţământul superior sau realizarea propriei afaceri.
Eforturilor cadrelor didactice li s-a adăugat o dotare materială bună prin cuprinderea şcolii începând din 1994 în Programul PHARE sau programe de dotări educaționale, înființându-se săli de studiu, laboratoare şi cabinete moderne care răspund cerințelor unei şcoli europene moderne.
